vineri, 31 octombrie 2008

Paris dupa eliberare


Antony Beevor, Artemis Cooper, Paris after the Liberation: 1944 -1949, Penguin Books Ltd., 2007.

Cunoscand alte lucrari ale lui Beevor, precum 'Stalingrad' sau 'Berlin', nu poti sa nu remarci ca este mai pasionant si mai interesant sa descrii razboiul decat sa povestesti despre pace si revenire la normalitate. Cei obisnuiti cu marile desfasurari dramatice din cartile lui Beevor mai sus amintite vor resimti o usoara dezamagire in aceasta fresca a unui Paris care cauta sa-si regaseasca identiatea si normalitatea dupa experienta unui razboi care a zguduit valorile societatii franceze, al doilea razboi mondial.
Si totusi eroii nu lipsesc. In primul rand de Gaulle care cu credinta sa in destinul Frantei, face ca o Franta care in 1944 nu mai exista practic ca entitate politica sa revina in cercul marilor puteri. Adversarii pentru marii oameni ai momentului insa nu mai sunt armate si divizii, ci frigul, foamea populatiei pe care o conduc, meschinaria care ii inconjoara si tinde sa conduca la esec intiativele valoroase.

Parisul nu ar fi el insusi daca nu ar promova si alt tip de eroi, artisti si literati. Jean-Paul Sartre, Simone de Beauvoir, Camus, Picasso, André Malraux, Gertrude Stein, Samuel Beckett sunt poate mai mult decat politicienii eroii unui Paris eliberat.

In fine este o carte care trezeste un interes aparte pentru cititorii care au avut ocazia sa ia parte ca experienta personala la astfel de momente in care practic se recreza lumea, experienta de care au avut parte si romanii dupa 1989.

joi, 23 octombrie 2008

Haotica Ana



Haotica Ana/Caotica AnaSpania. 2008,Regia, scenariu: Julio Medem. cu: Manuela Velles, Charlotte Rampling
Pe Julio Medem il stiu de cand cu Lucia si sexul. Regizorul se intoarce acum cu o alta poveste in care sexualitatea joaca un rol important.
De aceasta data Ana, o tanara cu inclinatii artistice este eroina. La ora primei iubiri, aceasta descopera, in urma unei experiente hipnotice, ca in ea se afla si constiintele mai multor femei tinere care au pierit in imprejurari tragice.

Pina pe la trei sferturi din film, pelicula reuseste sa prinda cumva atentia. Desi povestea este dezlanata si nu prea convingatoare, sugestia regizorului, prin marcarea secventelor ca intr-o numaratoare specifica momentului anterior intrarii in transa hipnotica, ca filmul este el insusi o experienta hipnotica, reuseste sa creeeze o anumita emotie. In plus, Manuela Velles in rolul principal este o prezenta nu numai placuta, dar si dibace in a reda un personaj care este in acelasi timp el insusi, cat si o multime de alte constiinte.

Astfel ca, pina la acel punct, filmul poate fi o experienta ageabila, iar clasificarea film bun/film slab pare sa fie data doar de gustul spectatorului si capacitatea acestuia de a accepta conventiile propuse de regizor.

Din nefericire filmul are si un final. Un final care abunda in clisee si kitch (vezi scena cu vizita in comunitatea de amerindieni), cu un militantism politico pacifist dezgustator, care efectiv distruge orice efort de asimilare a filmului ca experienta hipnotic-onirica. Astfel ca finalul ne ajuta sa clasificam acest film: un film submediocru cu ifose filosofice.

luni, 20 octombrie 2008

Ca$h



Ca$h/Tentatia cashului Franta 2008, regie Eric Besnard, cu: Jean Dujardin, Jean Reno
In semn de protest fata de invazia mediatica produsa de meciul de fotbal Romania Franta am ales sa merg la cinematograf sa vad un film frantuzesc tocmai la ora cand cele doua echipe tricolore isi invineteau gambele in gazonul din Constanta. Ca$h este un film remiza ca si meciul despre care va povesteam. Regia are eleganta si stil si de aceea o comparatie cu seria "Oceans ..." nu este deloc fortata. Povestea poate sta alaturi de cele mai bune filme din genul policier, unde nimeni nu este cine pare sa fie ca este, desi se cam abuzeaza de acest joc (inteligent) pentru un rezultat (final) oarecum deconcertant. Nu o sa dezvalui aici cum se termina filmul pentru ca este intr-adevar o surpriza.
Partea cea mai putin reusita a filmului sunt personajele. In afara poate de Jean Reno, nici unul nu are clasa si farmecul pervers al personajelor corespondente din seria "Oceans ...", si fara sarmul personajelor, constructia filmului, fie ea oricat de inteligenta ca story si stilata ca regie, apare ca fiind pe jumatate ratata.

marți, 7 octombrie 2008

Star Wars: Razboiul clonelor



Star Wars:Războiul clonelor/Star Wars: The Clone Wars SUA, 2008. Regie: Dave Filoni. Cu: Samuel L. Jackson, Tom Kane, Matt Lanter, Ashley Eckstein, James Arnold Taylor. Durata: 98 min.

Impătimiţii de Star Wars dispun de încă o ocazie de a-şi satisface patima cu aceste noi aventuri din celebra serie. De această dată în forma de desen animat. Orice critici am aduce acestui film, el este un film pentru fani şi în mod sigur nimic nu le va strica bucuria de a se întâlni cu eroii preferaţi.

Totuşi filmul este unul modest, din câte am înţeles o producţie care s-a vrut ca un episod de lansare pentru un serial TV de 100 episoade. Astfel că, nu se trece de limitele calitative ale unei producţii care este în regulă pentru televiziune dar prea puţin pentru cinema.

În primul rând calitatea animaţiei dezamăgesşte, fiind mediocră, departe de capodoperele pe care le-a scos în ultima vreme Pixar/Disney sau Dreamworks.

Povestea este cam simpluţă urmărind aventurile lui Anakin Skywalker şi ale tinerei sale ucenice, fără complexitatea narativă cu care ne-au obişnuit filmele seriei. Probabil că story-ul a fost făcut cu gândul la jocul pe calculator care în mod sigur va ieşi în lunile următoare pentru că firul narativ seamănă cu cel din jocurile pentru computer, misiune de îndeplinit, cu misiuni intermediare care marchează nivelul de joc pe care l-ai atins, timp în care trebuie să distrugi câţi mai mulţi inamici şi să depăşeşti cele câteva capcane.

Totuşi, filmul păstrează ceva din acel farmec al producţiiilor din serie, aceeaşi confruntare epopeică dintre bine şi rău, multă fantezie şi pricepere în a descrie lumi imaginare. În consecinţă, pentru fani un film care nu trebuie ratat, iar, dacă nu sunteţi fan, totuşi nu veţi regreta timpul petrecut cu vizionarea sa.