marți, 23 iunie 2009

The Eye 2



The Eye 2/Gin gwai 2, Hong Kong, Tailanda 2004, Regia: Oxide Pang Chun, Danny Pang, Cu: Qi Shu, Eugenia Yuan, Jesdaporn Pholdee, Supasawat Buranavech, Kwai Ying Cheung, Chuwong Earsakul, Philip Kwok, Connie Lai, Fanny Lee (festivalul Festasia 2009)

Nu sunt un fan al genului horror dar trebuie să spun că The Eye 2, film cult al horrorului Asiatic, chiar mi-a plăcut. Abordarea este diferită de horrorul occidental. Nu hecatombe, nu zombies sau alţi monştri însetaţi de sânge, nu jocuri sângeroase, ci un horror care se insinuează în cotidian, şi de aceea cu atât mai şocant.
Povestea este a unei tinere care, nefericită în relaţia cu un bărbat însurat, rămasă gravidă descoperă că poate vizualiza tot felul de spirite. Pentru amatorii de gen un regal.

Queens of Langkasuka

Queens of Langkasuka/Puen yai jom salad , Tailanda 2008, Regia: Nonzee Nimiburt, Cu: Jarunee Suksawat, Sorapong Chatri, Ananda Everingham (festivalul Festasia 2009)

Pentru cine apreciază genul fantazi, a gustat Stăpânul inelelor, acest film va fi o plăcută experienţă. Transpunere cinematografică a unor motive de basm din zona malayeziei, filmul nu face deloc economie la scene de aventuri, lupte marţiale, înfruntări între poseori de puteri supranaturale, frumuseşi exotice (actriţele dar mai ales actorii), piraţi şi efecte speciale de cea mai bună calitate.

My Magic

My Magic, Singapore 2008, Regia, Eric Khoo, Cu: Francis Bosco, Jathisweran, Grace Kalaiselvi, Jason Lim, Seet Keng Yew (festivalul Festasia 2009)

Un adevărat experiment psihologic este pus la cale, în care cobaiul este spectatorul. Pvestea este una melodramatică şi simplă. Un fachir retras din activitate, cazut în patima alcoolului, face cu greu faţă responsabilităţii de părinte pentru un puşti descurcăreţ şi simpatic. Aşa că se hotărăşte să reia reprezentaţiile sale duse până la extrem pentru a câştiga banii pentru educaţia fiului său.
Importantt este cum este spusă această poveste. Regizorul îşi violentează spectatorul cu reprezentaţiile extreme ale fachirului, depăşind limitele suportabilităţii vizuale. Excesul de violenţă este întrerupt de momente de un calm plat atât cât spectatorul să să nu devină insensibil. Adus psihic la limita suportabilităţii, spectatorul va recepta în plin finalul melodramatic. În mod sigur veţi părăsi sala năucit şi veţi avea nevoie de câteva minute ca să vă reconectaţi la ritmul existenţei.

Smecherii

Smecherii/Sztuczki, Polonia, 2007.Regie: Andrzej Jakimowski. Cu: Damian Ul, Ewelina Walendziak, Tomasz Sapryk, Rafal Guzniczak, Iwona Fornalczyk.


Un film despre destin, şi cum putem uneori să păcălim destinul. Sau poate cum destinul ne păcăleşte pe noi.
Într-un orăşel de provincie în care cel mai important eveniment pare să fie trecerea trenului prin gară, un puşti încearcă să păcălească destinul şi să aducă înapoi pe tatăl care i-a părăsit.
O poveste compusă din gesturi mici, o lume privită cu candoarea şi şmecheria unui puşti de vreo 10 ani. Deşi pe ecran nu se întâmplă nimic spectaculos, nici o suferinţă nu e explozivă, nici umorul nu e agresiv, filmul este tensionat, iar ritmul dat de momente rupte de trecerea trenurilor. Drama curge uman şi familiar.

Terminator - Salvarea



Terminator – Salvarea/ Terminator Salvation, SUA-Germania-Marea Britanie, 2009.Regie: McG. Cu: Christian Bale, Sam Worthington, Moon Bloodgood, Helena Bonham Carter, Anton Yelchin

Un Terminator clamat a fi cel care va renaşte seria, şi îi va reda credibilitatea după ce un Terminator 3, a adus-o la nivelul de altă stupiditate cu bătăi. Ni se propune o temă mare , ce este în fapt umanitatea. Dacă au reuşit sau nu, rămâne să vedeţi. Filmul desigur profită de avansul făcut în domeniul efectelor speciale, şi sunt câteva scene de acţiune bine lucrate, dar de la Matrix încoace nimic nu mai surprinde în acest domeniu. Christiane Bale e un John Connors bun pentru a umple pereţii adolescentelor cu postere, iar Sam Worthington, în rolul robotului/cybotgului. face o pereche pe măsură, dar preferam muşchii lui Schwartzenegger. Pe alocuri se simte fiorul apocaliptic din Razboiul lumilor, dar numai pe alocuri. Pentru ca in de finitiv schema narativa este plata, ca la jocurile video. Nimic din stilul epopeic din Terminator 1 sau de versalitatea si ritmul din Terminator 2. I LL be back sună plat, o promisiune care nu mai trezeşte niciun interes.

luni, 15 iunie 2009

Marea mahmureala



Marea mahmureală/ The Hangover, Regie: Todd Phillips, Distributie: Ed Helms, Heather Roop, Michael A. Tessiero, Sondra Currie, Zach Galifianakis.

Un film care chiar este atât de amuzant pe cât promite. Povestea celor patru băieţi care se trezesc după noaptea petrecerii burlacilor, fără să-şi amintească nimic, dar cu serioase probleme printre care aceea că a dispărut mirele, nu este neaparat extrem de originală, dar excelent jucată, deşi numele actorilor de pe generic nu spun mare lucru. În aventura lor pe drumul reconstituirii unei nopţi prea agitate, pentru a găsi mirele, vor avea de a face cu Mike Tyson (în persoană), un tigru, o găină, un chinez dur dar cu o voce piţigăiată, un bebeluş, o prostituată cu care unul dintre ei s-a căsătorit (Heather Graham), un traficant de droguri diletant, şi mai ales cu ei înşişi. Prilej da gaguri foarte masculine care se succed la fiecare minut.

Deasupra tuturor



Deasupra tuturor/UP, SUA, 2009, Regie: Bob Peterson, Peter Docter, Distributie: Christopher Plummer, Paul Eiding, Donald Fullilove, John Ratzenberger, Edward Asner.

Dacă sub aspectul animaţiei trebuie să recunosc că cei de la Pixar sunt efectiv geniali, de această dată din punct de vedere al poveştii Up nu este o reusită de calibrul celorlalte poveşti marca Pixar/Disney. Desigur povestea lui Carl Fredricksen, bătrânul care doreşte să împlinească visul său şi al soţiei de a călători spre un ţinut exotic este înduioşătoare, pitorească, şi amuzantă. Russell, micul cercetăş încurcă lume şi Dug căţelul fusiform, sunt personajele care adaugă sare şi piper poveştii. Totuşi atmosfera de fabulă, de fairy tale lipseşte. E poate prea mult o poveste de oameni mari. Aplaudînd performanţa picturală, chiar trebuie văzută, aştept totuşi o altă producţie Pixar/Disney mai inspirată.

Ingeri si demoni

Ingeri si Demoni/Angels & Demons, SUA, 2009. Regie: Ron Howard.Cu: Tom Hanks, Ewan McGregor, Ayelet Zurer, Stellan Skarsgard, Pierfrancesco Favino.

Dacă citeşti o carte a lui Dan Brown le-ai citit pe toate: aşa şi cu Îngeri şi Demoni, adică tot nişte încurcături cu religia, semne şi prevestiri oculte. Dacă sunteţi amatori de astfel de poveşti cu încurcături semiotuice mai bine citiţi Numele trandafirilor, care are şi ecranizare, unde zău, că lui Sean Connery îi stă mai bine în rol de detectiv cu rasă de călugăr.
Dacă tot mai este cineva curios să vadă Îngeri şi Demoni, trebuie să spun că faţă de mai vechea dudă, Codul lui Da Vinci, de această dată acţiunea e un pic mai închegată, ritmul mai alert aşa că face măcar cât un thriller oarecare.

vineri, 12 iunie 2009

Jocuri la nivel inalt




Jocuri la nivel înalt/State of Play, SUA-Marea Britanie-Franta, 2009. Regie: Kevin Macdonald. Cu: Russell Crowe, Ben Affleck, Rachel McAdams, Helen Mirren, Robin Wright Penn.

Filmul e salată (ca să nu zic varză) cu de toate şi de aceea cam indigestă în opinia mea. Se ia una bucată Russell Crowe, grăsuţ şi cu plete, se pune pe lângă ceva tineresc şi cu sex-appeal, se adaugă un pic de bitter Helen Mirren, se amestecă bine cu nişte legume de la FBI, plus nişte comploturi exotice, pentru ca la sfârşit să se adauge ceva apă chioară a unei banale afaceri de budoar. Totul servit cu Ben Affleck sec, ţinut la gheaţă. Sugestiile şi reclamaţiile adresaţi-le producătorilor.

vineri, 5 iunie 2009

O noapte la muzeu II


O noapte la muzeu II/ Night at the Museum: Battle of the Smithsonian, USA 2009, regia: Shawn Levi, cu: Ben Stiller, Amy Adams, Owen Wilson, Hank Azaria, Robin Williams, Christoher Guest, Alain Chabat

Un film la care părinţii ar trebui să-şi ducă picii. Pentru că la urma urmei filmul are un mesaj binefăcător, muzeul nu e un loc atât de împietrit şi dacă ştii să-l trezeşti cu o baghetă fermecată (oare cine are pe la noi o astfel de baghetă ca să mai trezească prăfuitele noastre muzee, dar asta e altă discuţie) e chiar o experienţă pasionantă. Cu aceste bune intenţii, realizatorii, având şi o mână de actori de comedie de calibru (e musai să-l vedeţi pe Hank Azaria ca faraon sau pe Alain Chabat ca Napoleon) reuşesc să învie muzeul ( de această dată e Smithsonian) iar pe spectatori să-i ţină în priză cam 2 ore şi mai ales să-i înveselească. Ca şi în prima parte intriga e simplă, datorită unei tăbliţe magice toate exponatele muzeului prind viaţă peste noapte şi de aici tot felul de încurcături. Singura problemă a filmului este că, dorind foarte mult să ne povestească ce şi cum cu prima parte, demarează acţiunea extrem de greu. O găselniţă scenaristică care să rezume mai rapid lucrurile şi prin care să se intre direct în acţiunea filmului ar fi fost mai nimerită.

Star Trek



Star Trek, USA 2009, Regia J.J. Abrams, cu: Chris Pine, Zachary Quinto, Leonard Nimoy, Eric Bana

Un film care încearcă să mai şteargă praful (şi zic eu că şi reuşeşete) de pe franciza Star Trek. Abrams face un film în ton cu moda actuală, multă acţiune, efecte speciale multe şi bine realizare pe computer, un personaj principal un pic rebel dar prin de aplomb, şi totuşi păstrând ceva din SF –ul greu, problematizat (călătoria în timp,războiul şi răzbunarea) precum şi trăsăturile personajelor originale ale seriei. Sigur că un echilibru între moda actuală şi şi temele grele care asigurau respectabilitatea seriei este greu de realizat si se vor găsi destui care se comenteze că e doar un alt film comercial care nu are nimic din tradiţia Star Trek. Totuşi cred că fanii Star Trek se vor bucura că au ocazia să se întâlnească cu persoanjele atât de familiare lor, iar cei care nu sunt neparat fani se vor bucura de un SF bine făcut potrivit cerinţelor publicului actual şi care asigură un divertisment de calitate.

joi, 4 iunie 2009

Paul:Mare politist la Mall



Paul: Mare Politist la Mall/ Paul Blart: Mall Cop, USA 2009, Steve Carr, cu Kevin James

Un film numai bun pentru cocalarul de Mall ca sa fiu in ton cu o campanie de atitudine sociala a unei reviste. Un film de vazut cu pop cornul sub nas, in miros de bere ieftina la un pahar de pastic. Asta pentru ca intreaga actiune se petrece intr-un Mall. Paul (Kevin James) este un gardian in Mall, destul de supraponderal si extrem de timid. Bineinteles ca apare ocazia ca timidul gardian sa se remarce rezolvand singur in genul Die Hard (la care se fac si niste remarci ironice) o poveste cu niste hoti si ostateci. Umor grosier si pe alocuri absent. Singurul lucru de retinut in film este Kevin James, care, oricat ar fi de ciudat, reuseste sa faca un rol simpatic si credibil, in aceasta peltea de consum la PET.

Coraline


Coraline, USA 2009, Regia Henry Selick, Voci: Dakota Fanning, Teri Hatcher, Keith David
Coraline este un film altfel. Sa nu-I spuneti cumva Caroline ca se supara. E un desen animat, dar nu va duceti cu sperante ca veti hohoti cu gura pina la urechi in timp ce ingurgitati floricele. Coraline s-ar putea sa va faca sa scapati punga pe jos si e pacat de banii risipiti.

Coraline este un personaj de basm. Un basm insa mai aproape de lumea povestilor lui Andersen, decat de fanteziile multicolore de astazi. Copiii rai pot sa o pateasca, iar vrajitoarea cea rea e chiar rea si urata. Asa ca e mai bine sa asculte de parinti. Si chiar daca veti zambi pe alocuri atmosfera de film noire o sa va insoteasca tot timpul.

Coraline nu este o lume generata in pixelii unui computer. Coraline este multa arta si dibacie mestusugareasca (a se vedea si genericul de inceput cu atentie), adica un film facut cu papusi animate. Un film cu papusi animate care depaseste orice ati vazut pina acum de acest gen pentru ca ingeniozitatea realizatorilor fac din film unul comparabil cu foarte stilizatele filme de gen create pe calculator.

Mai pe scurt, daca veniti la film fara prejudecati, fara sa va asteptati sa vedeti vreun Shrek sau Madagascar (orice comparatie cu acestea fiind deplasata, stilurile fiind total diferite), veti aprecia aceasta bijuterie animata.