O sa inaugurez o noua rubrica "Cinemateca". Cu filme mai vechi din cinemateca personala. Mai vechi, adica mai vechi de 2008, cand am inceput sa scriu pe acest blog :o)
Nimic nou pe frontul de vest este un titlu care spune ceva la multa lume. In principal datorita prestigiului cartii lui Erich Maria Remarque.
Filmul a luat si el un Oscar pentru regie la vremea lui in 1930.
Filmul se inscrie in atmosfera pacifista a epocii. Un film de condamnare a razboiului.
Privitorul de astazi nu mai este probabil la fel de impresionant. In istoria noastra exista inca un razboi mondial care a aratat ca umanitatea nu invata nimic din marele masacre si este capabila sa puna la cale altele inca si mai mari. Probabil avem o constiinta istorica mai cinica.
Mijloacele de expresie cinematografica sunt din categoria exploatarii momentului exemplar, simbolic. Cum mijloacele cinematografice au evoluat si sunt astazi mai "subliminale", filmul apare, poate, astazi ca artificial.
Totusi merita vazuta aceasta colectie de scene simbol: Ayres (personajul principal) prins intr-un crater de obuz impreuna cu omul pe care il omorase; prima intalnire intre veterani si recruti; infanteristi secerati de mitraliere; lumina lunii care inoata impreuna cu fermiere frantuzoaice; discursul pacifist al lui Ayres; si culminand cu impuscarea unui soldat care dorea sa atinga un fluture.
Dau mai jos, ca exemplu, ultima scena.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu