Holy Motors, Franta 2012, Regia Leos Carax, Cu Denis Lavant, Edith Scob
"All the world’s a stage/and all the men and women merely players" spunea nenea Shakespeare, si, probabil, asta a vrut sa spuna si regizorul in Holy Motors.
Oscar, in limuzina sa dotata cu mastile necesare pentru orice rol, de la cersetor la bancher care se joaca cu cifrele bursei, de la tatal responsabil la criminalul fara scrupule, este personajul principal al unei zile lungi, in care isi joaca rolurile. Fara legatura unele cu altele, fara vreo logica. O viata in care identitatea adevarata a lui Oscar nici nu mai conteaza, si probabil nici nu mai exista. Caci pentru el cea mai mare pedeapsa este sa-ti traiesti "adevarata viata". Un parcurs pur si simlu schizofrenic, imagine a vietii moderne. In care calatorim insotiti de un inger imbracat in alb, pe post de sofer, iar Dumnezeu, grizonat, ne viziteaza in limuzina atunci cand parem descurajati.
Idee extrem de interesanta, insa in opinia personala trebuia abordata altfel. Filmul este o opera narativa, iar efortul regizorului de a soca cu schizofrenia unor secvente fara logica distruge orice naratiune. Un film intrigant, dar nu neaparat si placut de vazut.
Un comentariu:
”Totus mundus agit histrionem” :)
Trimiteți un comentariu