vineri, 30 ianuarie 2015

Prajitura de curmale


O prajitura orientala extrem de dulce ca toate prajiturile de pe acolo.

Ingrediente

O cana de faina
O cana de lapte
O cana de zahar
25 de curmale fara samburi
100 ml ulei
o lingurita de cardamon
un pumn de nuci sau caju sau alune de padure sau migdale, macinate
o lingurita de praf de copt.

Puneti nucile la inmuiat in lapte cel ptin jumatate de ora. Daca sunt foarte deshidratate lasati-le in lapte mai mult.
Puneti in robot la tocat  curmalele cu lapte zaharul si uleiul si tocati bine sa iasa o pasta fina.
Intr-un castron amestecati pasta obtinuta cu faina, praf de cop, nucile măcinate si cardamon.
Se pune aluatul obţinut intr-o tava pregatita cu hartie de copt de 20 cm diametru.
Se da la cuptor pentru 45 min la 180 grade.

sâmbătă, 24 ianuarie 2015

American Sniper

American Sniper, USA 2014, regia Clint Estwood, cu Bradley Cooper

Se pare ca e weekend-ul filemlor de razboi. America traieste cu obsesia razboaielor sale, iar producatorii de filme vor sa exploateze aceasta obsesie. America Sniper este inca un film care vrea sa impresioneze cu tema soldatului intors din lupta (din Irak). O poveste adevarata a unui SEAL, Chris Kyle. 
Desi sunt un admirator al lui Clint Estwood, American Sniper nu este decat inca un film. Ceva scene de lupta care insa nu se remarca prin nimic. Ceva angoase si tahicardii la intoarcerea eroului acasa, dar atat de putin explicate in psihologia personajului incat par doar exercitiul unui ritual. Nimic comparabil cu un The Deer Hunter, ca exemplu.

Unbroken

Unbroken, USA 2014, regia Angelina Jolie, 

Angelina Jolie a anuntat ca vrea sa se ocupe serios de regie si vine sa ne convinga cu acest film. Un film biografic despre pataniile din al doilea razboi mondial ale unui sportiv olimpic american, Louis Zamperini, cu origini italiene, care cade prizonier la japonezi.

Filmul e facut corect, scenele de pace care descriu formarea caracterului sportiv al eroului au chiar un placut parfum de epoca. Insa filmul nu reuseste sa se ridice, in rest, cu nimic peste mediocritatea obisnuitelor povesti cu sodati americani ajunsi prizonieri, care se impun prin caracter dusmanilor. Ca sa nu mai vorbim ca freza eroului prinipal e intacta dupa cativa ani de prizonierat.

vineri, 23 ianuarie 2015

Tara Vinului


Mo Yan, Tara Vinului, traducere Luminita Balan, Humanitas 2014

Fiecare roman al lui Mo Yan pe care il citesc imi confirma geniul acestui scriitor.

Tara Vinului este o carte mai veche a sa (aparuta in China în 1992). Cartea este o satira la adresa societatii Chineze "de tranzitie". Sa nu uitam ca este tocmai vremea cand China se lansase hotarat pe calea dezvoltarii prin economia de piata, lasand in urma iluziile marxismului, cel putin la nivelul practicii economice.

Povestea principala este cea a unui anchetator trimis sa investigheze alegatiile despre acte de canibalism care s-ar petrece intr-o regiune a Chinei numita "Tara Vinului". Acest fir narativ este condimentat cu o corespondenta fabuloasa  intre un fictiv doctorand in stiinta vinului, Li Yidou (de fapt s-ar traduce Li Halbă/Pahar), locuitor al Ţării Vinului, şi Mo Yan.

Tema canibalismului este o metafora a unei Chine care se autoconsuma,  in sens spiritual, trecand de la neantul marxist la neantul unui consumism exacerbat.

Cartea este un exemplu cum se poate scrie genial in traditia realismului magic. De altfel, Mo Yan isi recunoaste deschis radacinile si sursa de inspiratie, caci lucrarea de masterat al lui Li Yidou este despre Garcia Marquez!

Ma gandeam cu tristete ca literatura romaneasca nu are nicio carte care sa surprindă atât de bine esenta perioadei pe care o numim "tranzitie". Poate recomanda cineva una?

marți, 20 ianuarie 2015

Big Hero 6


Big Hero 6, USA 2014, regia  Don HallChris Williams

Deoarece filmele cu supereroi sunt la modă, cei de la Disney s-au gândit să facă şi ei unul.

Din păcate "gânditul" s-a terminat aici. Pentru că filmul este pur şi simplu încă un film cu supereroi. Niciun twist, nicio abordare ironică, nici ... nimic. Doar veşnicul conflict între ăia buni şi ăia răi rezolvat în forţă. Doar gonflabilul şi stângaciul robot Baymax aduce o notă de gingăşie marca Disney, şi salvează filmul de la a fi o "dudă", dar e totuşi prea puţin.

duminică, 18 ianuarie 2015

Birdman/Omul pasare


Birdman, USA 2014, regia Alejandro González Iñárritu, cu Michael Keaton, Zach Galifianakis, Edward Norton, Emma Stone, Naomi Watts, Andrea Riseborough

Cu atatea vedete pe afis, si atatea nominalizari la Oscar nu puteam sa ratez acest film. Am plecat din sala de cinema cu sentimente amestecate.

Filmul sufera de pretiozitate. Este ca si personajul principal: un actor care vrea cu tot sufletul sa fie "autentic", insa gesturile sale nu sunt receptate decat ca acte de vedeta in cautarea succesului. Asa si filmul. Iti vine sa dai in cap regizorului, ca in scena de deschidere a filmului, pentru ca a tinut cu tot dinadinsul sa supraliciteze tema suferintei artistului care nu se poate autentifica in fata celorlalti decat in nefiinta. Putea fi un film bun poate chiar excelent despre conditia actorului (artistului) daca regizorul s-ar fi limitat la un film realist. Insa
Iñárritu este suprarealist, si filmul sau parca tipa din fiecare cadru: nu-i asa ca Michael Keaton e genial? (chiar este), nu-i asa ca nimeni nu poate amesteca ca mine tehnicile de filmare? (e filmat superb), nu-i asa ca muzica filmului e o experienta extatica? (solo-ul de tobe care ne insoteste tot filmul chiar este). E un film care va gasi in mod sigur oameni care sa spuna ca le-a placut (mult) dar si multi oameni care sa spuna ca e "o prostie".

Qu'est-ce qu'on a fait au Bon Dieu?, Cu ce ti-am gresit noi, Doamne?


Qu'est-ce qu'on a fait au Bon Dieu?/Cu ce ti-am gresit noi, Doamne?, Franta 2014, regia Philippe de Chauveron,

O comedie la care se rae mai putin dupa ultimile evenimente de la Paris.

Filmul incearca sa abordeze intr-o perspectiva ghidusa probema multiculturalismului. O familie de francezi are trei gineri, cu origini exotice: unul algerian de origine, altul provine din China, si altul e evreu. Cireasa de pe tort e ca se pregateste al patrulea care e din Coasta de Fildes. Desigur e simplu sa se gluneasca pe dierentele culturale, uneori umorul functioneaza, alteori nu. Partea cea mai slaba a filmului este aglomeratia de personaje: patru fiice si patru gineri, parintii, plus viitoarele rude prin alianta venite din Africa, sunt prea multe personaje pentru a fi spatiu ca sa fie schitate macar satisfacator.

vineri, 16 ianuarie 2015

St Vincent


St. Vincent, USA 2014, regia Theodore Melfi, cu Bill Murray, Naomi Watts

Film de famile cu vecinul cel morocanos, care se topeste, la suflet,  la venirea pustiului cel simpatic, dintr-o familie monoparentala, care nu are alta solutie decat sa-l lase in grija vecinului cel moracanos, si asa mai departe...

Si am incalecat pe o sa, si v-am spus povestea asa. Iertare pentru spoiler.

Lucrurile sunt salvate de Bill Murray, unul dintre actorii cam subevaluati de la Hollywood, care este vecinul cel morocanos si cu o pată de culoare din partea lui Naomi Watts, in rol de prostituată est-europeana.

To Rise Again at a Decent Hour


Joshua Ferris, To Rise Again at a Decent Hour, Penguin 2014

Cartea mi-a trezit interesul fiind pe "lista" a celor de la Man Booker Prize, care sunt oameni seriosi deobicei.

Trebuie sa marturisesc de aceasta data m-au cam dezamagit.

Autorul, Joshua Fisher, simte profund ceea ce inseamna nenorocirile vietii contemporane, ilustrata foarte bine prin personajul sau, un dentist din New York. Si stie sa povesteasca bine cu un simt al realismului si al dialogului impresionant.

Partea proasta este ca autorul a citit mult despre realismul magic, si romanul postmodern, si, desi ar putea sa scrie o foarte buna carte intr-o nota amuzanta si realista despre ceea ce insemnaa sa fii cetatean al orasului simbol al epocii globalizării, se chinuie, si ne chinuie, cu o intriga fantastica cu citate pseudobiblice, desfasurata pe internet. Parte care omora toata placerea de a citi acest roman, care altfel are destule pasaje bune.

sâmbătă, 10 ianuarie 2015

Son of a Gun

Son of a Gun, Australia 2014, regia Julius Avery, cu Ewan McGregor

Filmul este interesant doar sub doua aspecte: 1. Este o productie australiana, si parca lumea are alta culoare acolo (?!) 2. Il puteti vedea pe Ewan McGregor in rol de gangster.
In rest povestea e clasica: cu banditi mai buni sau mai rai, cu regulile lumii lor, de unii respectate ,de altii nu, cu actiune si tradari, cu fete sexy, si unde dragostea invinge pana la urma. Un film care include, cu profesionism,  tot ce va asteptati de la genul acesta de filme, dar nimic mai mult.

sâmbătă, 3 ianuarie 2015

Into the Woods

Into the Woods, USA 2014, regia Rob Marshall, cu ... nu mai contează că nu vreau să-i fac de rușine.
La puţine filme am îndrăzneala să fiu categoric şi să spun să le evitaţi fără reținere.  Acesta e unul din acea categorie.
E un muzical. Din start e un gen greu de digerat dacă nu e făcut inteligent.
Muzica. E absolut banala, nicio melodie nu are şansa de a rămâne în memorie.
Povestea. E absolut cretină. Amestecă personajele din câteva basme clasice cu morala că "au trăit fericiţi până la adânci bătrăneţi" e imposibil în viața reală. Băieţii de la scenariu trebuie daţi în şuturi afară din studiorile Disney care au plătit filmul. Ori e basm ori e dramă realistă, amândouă deodată nu poate fi.
Cinematografia. De începător. Scene turnate ca pe scenă la teatru.
Nu pierdeţi vremea cu acest film. Daţi o raită prin Topul anului trecut şi vedeţi sau revedeţi un film bun.