De ce să citim despre Istoria Bulgariei.
Ca un exemplu, o sa vă amintesc de povestea cu șarmantul Cuza, care se bucura de favorurile Cocuței Vogoride soția caimacamului Moldovei de la 1858.
Nicolae Vogoride, caimacamul, era de origine ... bulgar. Și nu unul oarecare.
Tatăl său era Ștefan Vogoride, dar transcris deobicei ca Bogorodi. Bogoridi e un nume luat după primul țar al Bulgarilor, Boris, scris în documente slavne și ca Bogoris.
Asta ne spue că Stefan Bogoridi era o persoană care ținea foarte mult să se mândrească cu ascendența sa bulgară. De fapt este cunoscut în istoria bulgarilor ca o personalitate care a condus curentul renașterii naționale a bulgarilor.
Numele său inițial era Stoico, însă după ce studiază la academia domnească de la București, își schimbă numele în Ștefan, Foarte dibaci ocupă diverse funcții pe lângă domnitorii țărilor române, și chiar este caimcam (locțiitor de domn) al Moldovei, pentru o scurtă perioadă, cu ocazia vremurilor tulburi ale mișcării lui Tudor Vladimirescu. Deci fiul său avea cale bătută de la tată pentru astfel de funcție.
Stefan Bogoride va ajunge să ocupe înalte funcții în Imperiul Otoman. Își va folosi influența pentru promovarea drepturilor bulgarilor. Gestul cu cel mai mare răsunet va fi obținerea aprobării sultanului de a ridica o biserică bulgărească la Constantinopol la 1849. Trebuie știut că bulgarii țineau de patriarhul de la Constantinopol, grec, și prin urmare o biserică bulgărească era văzută extrem de rău de ierarhia bisericească ortodoxă din Imperiul Otoman. Ridicarea unei biserici bulgare, chiar în capitala imperiului, era un act de afirmare a independenței culturale a bulgarilor, și recunoașterea lor ca o comunitate separată, cu interese proprii.
Nicolae Vogoride a avut și un frate și el cu activitate importantă pentru istoria bulgarilor. După războiul ruso-turc din 1877-1878 partea care ar corespunde zonei de la nord de Balcani din Bulgaria actuală a devenit un principat autonom. Partea de la sud de Balcani, era o provincie otomană, numită Rumelia, cu un anumit grad de autonomie, condusă de un guvernator. Acel guvernator a fost Alexandru Bogoridi, fratele lui Nicolae Vogoride. În perioada tulbure după abdicarea prințului Alexandru I al Bulgariei, lui Alexandru Bogoride i s-a proupus tronul Bulgariei chiar, într-o mișcare asemănătoare cu unirea principatelor Române, Alexandru Bogoride urmând să devină principe al Bulgariei (care cuprindea doar teritoriul de la nord de Balcani) și guvernator al Rumeliei în același timp.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu