Bătălia pentru Creta din al doilea război mondial este prima operațiune aeropurtata de amploare din istorie. Germanii au cucerit Creta de la englezi și forțele grecești ce se aflau pe insula apelând la parașutiști și transport aerian aproape în exclusivitate. De înțeles aceasta strategie căci marina britanica încă era stăpâna marilor.
Deși bine informați, comandanții britanici au făcut greșeli după greșeli pentru că pur și simplu, rămași la scheme de gândire militara învechite, nu puteau sa conceapă și sa pună în execuție un plan care sa combată o astfel de acțiune.
Cartea nu se oprește la bătălia respectiva din mai 1941, ci continua cu ocupația și mișcarea de rezistenta. Cretanii moșteniseră o bogata experiență la astfel de acțiuni de pe timpul otomanilor, și germanii nu au reușit sa facă mai nimic în fata rezistentei localnicilor, regiunile muntoase din centru insulei fiind în afara controlului lor. Figuri pitorești sunt evidențiate precum un călugăr care se remarca în rezistenta și este evacuat din insula de englezi în Egipt unde este antrenat pentru toate tehnicile de lupta (parașutism inclusiv), bineînțeles cu dispensa specială ceruta la Patriarhie să-și tundă pletele și barba călugărească.
In planul istoriei mari Antony Beevor susține teoria că campania din Balcani (al cărui final îl constituie cucerirea Cretei) nu a împiedicat cu nimic planurile germane de invadarea a Uniunii Sovietice. Forțele folosite în Balcani nu erau desemnate sa participe în campania din est, iar resursele alocate au fost puține și secundare ca importanta. Beevor crede că întârzierea declanșării campaniei din est este datorata în principal planificării defectuoase, Hitler era un strateg de cabinet care acorda putina atenție problemelor logistice, și în particular întârzierii cu care s-a făcut aprovizionarea cu combustibil a diviziilor de tancuri care fuseseră desemnate sa atace Uniunea Sovietica. Chiar și cucerirea Cretei s-a făcut cu unități de parașutiști care nu aveau un rol desemnat pentru invazia în est și o divizie de vânători de munte trecuta în refacere, care nu avea vreun rol prevăzut pentru atacul din est. Singurul efect negativ pentru campania din est poate fi considerat pierderea unui număr mare de avioane de transport, dincolo de capacitatea de înlocuire a industriei germane.
Cartea se termina cu imaginea timpului care acoperă toate pasiunile, cu un important lider al rezistentei care mai la bătrânețe ajunge curatorul cimitirului soldaților germani căzuți în Creta.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu