Varujan Vosganian, Patimile după Godel
O carte scrisa de cineva care apreciază literatura optzecistă. Problema e ca în anii 1980 era imposibil sa strigi "impăratul e gol" asa ca scriitorii se învârteau în jurul unor povesti suprarealist-onirice în care puteai sa spui în cuvinte multe ceea ce nu puteai sa enunti direct. În vremurile noastre când ne-am câștigat dreptul sa înjuram netulburat, ocolisurile acestea stilistice au cam ieșit din uz. În rest e o tocăniță cu de toate, asa cum ai sta relaxat la o terasa la bere cu prietenii și pui la cale câte în soare și în stele. Adică dileme morale sau imorale ale Revoluției din 1989 sau ale internetului. Cu un fel de diavol care ispitește pe personajul principal mai ceva ca pe Faust. În definitiv s-au scris și cărți mai proaste.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu