Mai țineți minte schița Boborul a lui Caragiale în care autorul trata cu ironie evenimentele cunoscute ca Republica de la Ploiești, o foarte efemera încercare de a proclama o republica in 8 august 1871. Istoria retine evenimentul mai ales prin descrierea lui Caragiale, ca un fel de vodevil politic.
Totuși contemporanii tratau lucrurile cu mai multa îngrijorare. Posibilitatea instaurării unei republici roșii în România era tratata cu îngrijorare în cancelariile marilor puteri. De pilda, printre discuțiile purtat în consiliul imperial și regal, Ministrul Prezident al Ungariei, contele Andrassy, (șeful guvernului partii ungare a a Austro - Ungariei) exprima aceasta îngrijorare analizând situație internațională în 18 iulie 1870 in ajunul izbucnirii războiului Franco-Prusac.
Discuția am gasit-o in Apple of Discord: The Hungarian Factor in Austro-Serbian Relations, 1867-1881 de Ian D. Armour o carte foarte documentata ( au fost studiate arhivele austriece directe, desigur arhive sârbești, memorii ale personalităților implicate în facerea si desfacerea politicii externe, urmărite reacțiile din ziare care erau folosite să spună ceea ce în mod oficial nu se putea spune) despre relațiile Austro-sarbe în perioada respectiva. Serbia și România făceau deseori preocuparea cancelariei imperiale a Austro-Ungariei, deoarece în calitatea lor de principate autonome în cadrul Imperiului otoman constituiau un punct nevralgic, unde echilibrul de forte stabilit de marele puteri se putea răsturna cu ușurință, astfel ca orice evoluție era urmărită cu mare îngrijorare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu