Această istorie a limbii române prezintă condensat ceea ce ar trebui să rămână ca informație esențială despre evoluția limbii române de la formare până in contemporaneitate.
O limbă formată într-un areal mai larg decât al României actuale, dovadă existența dialectelor românești balcanice (ex. aromâna).
În fața triumfalismului originii latine, Iorgu Iordan, să nu uităm unul dintre cei mai importanți lingviști ai noștri, este mai reținut. Româna este o limbă latină în ceea ce privește morfologia, majoritatea structurilor morfologice, care guvernează formarea cuvintelor provin din limba latină. În ce prvește lexicul realitățile sunt mai nuanțate. Este o limbă puternic influențată de slava veche. Mare parte din lexic, care exprimă până la cele mai intime realități ale vieții, provine din slava veche. Dar sunt și unele influențe în morfologie. Vocativul pare să fie influențat de limbile slave.F ormarea numeralelor calchiază structurile din limbile slave, viitorul anterior și condiționalul perfect sunt împrumuturi de la slavi, precum și înțelesul pasiv al reflexivului. La aceasta se adaugă un număr mare de prefixe și sufixe cu origini slave, mult utilizate, și care dau vivacitate și culoare limbii.
Este urmărită în docmnetele scrise cum a evoluat limba, și poate fi remarcat că la pragul dintre secolul al XVII-lea și al XVIII-lea deja se produc documente într-o limbă română, care este ușor de recunoscut de cititorul de astăzi. Iorgu Iordan ne invită să admirăm fragmente din Antim Ivireanul, care, într-adevăr, dacă nu ni s-ar atrage atenția asupra provenienței lor, ar putea fi considerate texte contemporane.
Desigur nu putea lipsi descrierea luptei împotriva exagerărilor din secolul al XIX-lea, epocă a modernizării și redeșteptării naționale, precum curentul latinist care dorea o limbă „pură”, numai cu cuvinte de origine latină, sau exagerările împrumuturilor de „franțuzisme”, pe care le-a ironizat cu talent V. Alecsandri.
De altfel, Iorgu Iordan poate consemna o altă etapă de exagerări, împrumuturile din rusă de după Al doilea război mondial, pe care o poate consemna ca pe o modă care a trecut, și aceasta cu puține urme în limba vorbită.
Oare ce ar fi scris autorul despre moda actuală de a prelua tot felul de cuvinte din engleză?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu